Liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, au avut, marţi, discuţii în contradictoriu cu preşedintele Traian Băsescu, la Cotroceni. Ponta a propus alegeri anticipate în toamnă. "Propuneţi să intrăm într-o criză politică", a fost replica lui Băsescu.
"Noi nu am venit aici pentru compromisuri, sau oricum nu cu dumneavoastră facem compromisuri. Poate între noi, dar cu dumneavoastră, nu", i-a spus Ponta lui Băsescu.
Ponta i-a prezentat apoi preşedintelui propunerile USL: "Să ştiţi că sunt soluţii inclusiv la problemele ridicate de dumneavoastră. Revizuirea Constituţiei, o gândire de reorganizare şi dezvoltare teritorială, reducerea numărului de parlamentari".
Ponta i-a mai spus preşedintelui Băsescu că USL este dispus să susţină un Guvern tehnocrat, care să organizeze alegeri anticipate la toamnă, în luna noiembrie.
"Ne dorim să analizaţi înfiinţarea unui comitet economic anti-criză, cu un dialog tripartit între Opoziţie, Putere şi Banca Naţională a României. Suntem dispuşi să sprijinim acest comitet şi chiar formarea unui guvern tehnocrat acre să aibă două sarcini: punerea în aplicare a măsurilor anti-criză pe care le convenim împreună şi organizarea în această toamnă a alegerilor parlamentare. După care, noul parlament să finalizeze procesul de revizuire a Constituţiei, inclusiv reorganizarea administrativ teritorială şi la alegerile locale din 2012 să avem şi referendum. Aveţi în faţă termenele", a spus Ponta.
"Propuneţi să intrăm într-o criză politică. Declanşăm acum alegeri anticipate?", a fost replica lui Băsescu.
Ponta a spus că nu îşi doresc decât ieşirea din criza politică: "V-am propus să ne pregătim să ne întoarcem la popor. Ne dorim foarte tare lucrul ăsta".
"În mod categoric, orice propunere de vulnerabilizare a stabilităţii este exclusă. Cel puţin din partea mea nu va exista un suport pentru împingerea ţării în alegeri acum. Mi se pare că împingerea clasei politice în campanie nu va face decât să strice echilibrele fragile care s-au obţinut cu costuri uriaşe. Eu vă propun altceva: susţineţi sau nu împiedicaţi procesul de reformare a ţării", a mai spus Băsescu.
miercuri, 22 iunie 2011
marți, 21 iunie 2011
5 judeţe surpriză în topul şomerilor cu facultate
Inflaţia de centre universitare fără acoperire în cererea din piaţa forţei de muncă se vede şi în lista judeţelor cu cei mai mulţi şomeri cu studii superioare.
Astfel, imediat după Bucureşti, care conduce în mod firesc în topul şomerilor cu facultate, se află judeţele Hunedoara şi Dolj, cu 1.254, respectiv 1.248 de absolvenţi de studii superioare aflaţi în şomaj, potrivit unui raport disponibil pe site-ul Ministerului Muncii.
Alte 3 judeţe în care numărul de diplome universitare nu-şi găseşte corespondent în piaţa locală a forţei de muncă sunt Prahova (1.115 şomeri cu facultate), Braşov (1.077) şi Galaţi (1.050). Acestea rivalizează sau chiar depăşesc regiuni cu tradiţie în învăţământul universitar, cum ar fi Cluj, Timiş sau Iaşi.
Integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii se face, în cel mai fericit caz, la 4 luni de la absolvire, potrivit unui raport recent. Domeniile în care absolvenţii îşi găsesc cel mai greu un loc de muncă sunt ştiinţele naturii, dreptul, ştiinţele exacte şi silvicultura.
Facultăţile cu cel mai mic număr de absolvenţi care lucrează în specialitatea pentru care s-au pregătit sunt ştiinţele umaniste şi ştiinţele socio-politice. Numărul şomerilor la nivel naţional ajunge în prezent la 493.000 persoane, din care circa 30.000 au studii superioare.
Judeţe cu peste 1.000 de şomeri cu studii superioare
1. Bucureşti - 4.289
2. Hunedoara - 1.254
3. Dolj - 1.248
4. Cluj - 1.198
5. Timiş - 1.125
6. Prahova - 1.115
7. Braşov - 1.077
8. Galaţi - 1.050
9. Iaşi - 1.032
10. Argeş - 1.003
Astfel, imediat după Bucureşti, care conduce în mod firesc în topul şomerilor cu facultate, se află judeţele Hunedoara şi Dolj, cu 1.254, respectiv 1.248 de absolvenţi de studii superioare aflaţi în şomaj, potrivit unui raport disponibil pe site-ul Ministerului Muncii.
Alte 3 judeţe în care numărul de diplome universitare nu-şi găseşte corespondent în piaţa locală a forţei de muncă sunt Prahova (1.115 şomeri cu facultate), Braşov (1.077) şi Galaţi (1.050). Acestea rivalizează sau chiar depăşesc regiuni cu tradiţie în învăţământul universitar, cum ar fi Cluj, Timiş sau Iaşi.
Integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii se face, în cel mai fericit caz, la 4 luni de la absolvire, potrivit unui raport recent. Domeniile în care absolvenţii îşi găsesc cel mai greu un loc de muncă sunt ştiinţele naturii, dreptul, ştiinţele exacte şi silvicultura.
Facultăţile cu cel mai mic număr de absolvenţi care lucrează în specialitatea pentru care s-au pregătit sunt ştiinţele umaniste şi ştiinţele socio-politice. Numărul şomerilor la nivel naţional ajunge în prezent la 493.000 persoane, din care circa 30.000 au studii superioare.
Judeţe cu peste 1.000 de şomeri cu studii superioare
1. Bucureşti - 4.289
2. Hunedoara - 1.254
3. Dolj - 1.248
4. Cluj - 1.198
5. Timiş - 1.125
6. Prahova - 1.115
7. Braşov - 1.077
8. Galaţi - 1.050
9. Iaşi - 1.032
10. Argeş - 1.003
duminică, 19 iunie 2011
Udrea îl atacă pe Oprescu: "Se comportă exact ca orice aşa zis şmecher de România"
naugurarea Pasajului Basarab a redeschis conflictul dintre Elena Udrea şi Sorin Oprescu. "În condiţiile accidentului de muncă de acum două zile când un zid a căzut peste 6 muncitori, eu cred că nici chiar Oprescu nu ar trebui să se joace astfel cu vieţile oamenilor", scrie ministrul pe blog. "Să mă mai lase, să citească bine legea", a replicat Oprescu, care a dat drumul şi circulaţiei automobilelor pe pasarelă duminică dimineaţă.
"În ziua în care Sorin Oprescu inaugurează cu fanfară Pasajul Basarab, o macara s-a prăbuşit peste trei maşini şi gardul unei benzinării pe Şoseaua Mihai Bravu. Doar o minune a făcut să nu se petreacă o tragedie acolo. Şantierul cu pricina era pornit de primarul general pentru construirea pasajului Şoseaua Mihai Bravu – Calea Văcăreştilor. Dar tot în stilul de-acum binecunoscut al primarului: fără respectarea procedurilor legale. Inexistenţa unui Plan de Urbanism Zonal, care să fie în prealabil aprobat de CGMB, a făcut ca pe 10 iunie Tribunalul Bucureşti să anuleze două autorizaţii de construcţie emise consecutiv de Oprescu, în ciuda somării pe care i-au adresat-o atât Prefectul Capitalei, cât şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, la chiar lucrarea unde s-a petrecut astăzi accidentul", scrie Elena Udrea pe blog.
"Nu e prima dată când Oprescu are impresia că lucrurile merg şi fără autorizaţii şi avize. La fel s-a întâmplat şi la diametrala Buzeşti-Berzei. La fel intenţionează să construiască şi pasajul rutier de la Piaţa Charles de Gaulles. Se comportă exact ca orice aşa zis şmecher de România care crede că poate construi orice, oricum fără ca pe el legea să-l afecteze", mai scrie ministrul.
În condiţiile accidentului de muncă de acum două zile când un zid a căzut peste 6 muncitori, eu cred că nici chiar Oprescu nu ar trebui să se joace astfel cu vieţile oamenilor. Există adrese din partea Prefecturii Capitalei sau din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii prin care i se cere primarului să respecte legislaţia în domeniul urbanistic şi sper să se conformeze.
Când Inspectoratul de Stat în Construcţii i-a spus că nu poate să dea drumul la trafic pe Podul Basarab, nu a făcut-o pentru că dorea PDL Bucureşti să-i blocheze lui inaugurarea. Ci pentru că nu s-a făcut procesul de recepţie finală a lucrării. Orice român nu poate să-şi utilizeze construcţia până nu face procesul de recepţie finală a lucrării. Oprescu se crede însă mai presus de lege.
Cel mai probabil, nu există vreo problemă la Pasajul Basarab şi nu trebuie să se creeze panică în rândul bucureştenilor. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie respectată legea, că ea nu se aplică şi Municipalităţii. Din astfel de abuzuri, din astfel de forţări ale bunului-simţ pot apărea tragedii. Macaraua prăbuşită pe Mihai Bravu este un semnal de alarmă pe care Municipalitatea îl primeşte pentru a ţine cont de lege", conchide Udrea.
"Toată viaţa au pus piciorul pe frână să nu se termine absolut nimic"
Edilul Capitalei a declarat sâmbătă, în legătură cu afirmaţiile reprezentanţilor ISC potrivit cărora Pasajul Basarab nu poate fi pus în funcţiune pentru că nu s-a făcut recepţia finală, că aceştia trebuie să citească mai bine legea şi că "toată viaţa au pus piciorul pe frână să nu se termine nimic".
Întrebat, la deschiderea podului pentru pietoni, cum comentează faptul că reprezentanţi ai Inspectoratul de Stat în Construcţii susţin că Pasajul Basarab nu poate fi dat în folosinţă pentru că nu s-a făcut recepţia finală a lucrării, primarul Sorin Oprescu a spus: "Să mă mai lase. Să mă mai lase, să citească bine legea. Să mă mai lase cu prostii. Toată viaţa au pus piciorul pe frână să nu se termine absolut nimic. Era cineva inconştient să dea drumul la astea".
Primăria Capitalei a precizat, sâmbătă, într-un comunicat de presă, că Pasajul Basarab a fost supus tuturor testelor prevăzute de legislaţia în vigoare, rezultatele acestora confirmând siguranţa şi stabilitatea acestuia în cele mai dificile condiţii de exploatare.
Toate aceste teste au fost confirmate de către proiectanţi, consultanţi şi specialişti de renume în domeniu din România şi Spania şi consemnate în rapoartele pe care aceştia le-au înaintat către Comisie. "În acest moment, Pasajul Basarab este 100% sigur pentru punerea în exploatare", arată Primăria Capitalei.
Municipalitatea susţine că în Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţie aprobat prin HG 273/1994, cu modificarile ulterioare, la articolul 3 se arată că recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie se realizează în două etape: recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.
Potrivit articolul 8, alineatul 2, "reprezentanţii proiectantului şi ai ISC nu pot face parte din Comisia de recepţie, aceştia având calitatea de invitat, numai la cele două faze de recepţie, a precizat Primăria Capitalei.
"Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută în contract", potrivit municipalităţii.
Procesul verbal de punere în folosinţă şi dare în exploatare a Pasajului Basarab s-a făcut în baza articolului 31 din acelaşi Regulament, care nu prevede obligativitatea investitorului de a invita reprezentanţii ISC. În acest articol se precizează că "procesul verbal de predare-primire încheiat în aceste condiţii nu este un proces-verbal de recepţie pentru partea de lucrare în cauză, dar investitorul poate cere înscrierea în procesul verbal de recepţie, întocmit la terminarea lucrării în întregime a tuturor viciilor ascunse şi a celor decurgând din executarea necorespunzatoare", a precizat Primăria Capitalei.
"În consecinta, reprezentanţii ISC demonstrează încă o dată că nu cunosc legislaţia, regulamentele şi normativele care stau la baza activităţii lor de zi cu zi", a adăugat sursa citată.
Municipalitatea mai arată că, potrivit legislaţiei în domeniul construcţiilor din România, "una din cele mai restrictive din Europa", ISC participă, pe parcursul lucrării, la toate fazele determinante pe care aceştia le aleg din programul de asigurare a calităţii.
"Deşi reprezentanţii ISC au participat, în aceste conditii, la peste 80 de faze alese de ei înşişi, pentru această fază aceştia nu şi-au exprimat dorinţa de a participa. La toate fazele determinante din program la care au participat, alături de ceilalţi specialişti, inspectorii ISC au constatat în totalitate calitatea corespunzătoare a lucrărilor, neexistand nicio observaţie în legatură cu cele verificate", se mai arată în comunicatul Primăriei Capitalei.
Totodată, municipalitatea precizează că documentele în integralitatea lor pot fi oricând verificate de către toate instituţiile abilitate.
"Apreciem că afirmaţiile acestor funcţionari demonstrează că nu sunt altceva decât nişte umile şi jalnice marionete ale jocurilor murdare prin dezinformările lor. Aceşti oameni nu conştientizează că aruncă în derizoriu efortul imens făcut de autoritatea locala şi de sute de oameni pentru realizarea unui obiectiv de o asemenea anvergură. Din păcate, ei dezonorează şi afectează prestigiul unei instituţii ca Inspectoratul de Stat în Construcţii şi a Ministerului care îl coordonează", a conchis municipalitatea.
Primăria Capitalei nu a comunicat Inspectoratului de Stat în Construcţii încheierea lucrărilor la Pasajul Basarab, deschis pentru vizitare sâmbătă, iar recepţia investiţiei este condiţionată de un raport de evaluare tehnică solicitat de ISC proiectantului structurii de rezistenţă a pasajului.
"În ziua în care Sorin Oprescu inaugurează cu fanfară Pasajul Basarab, o macara s-a prăbuşit peste trei maşini şi gardul unei benzinării pe Şoseaua Mihai Bravu. Doar o minune a făcut să nu se petreacă o tragedie acolo. Şantierul cu pricina era pornit de primarul general pentru construirea pasajului Şoseaua Mihai Bravu – Calea Văcăreştilor. Dar tot în stilul de-acum binecunoscut al primarului: fără respectarea procedurilor legale. Inexistenţa unui Plan de Urbanism Zonal, care să fie în prealabil aprobat de CGMB, a făcut ca pe 10 iunie Tribunalul Bucureşti să anuleze două autorizaţii de construcţie emise consecutiv de Oprescu, în ciuda somării pe care i-au adresat-o atât Prefectul Capitalei, cât şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, la chiar lucrarea unde s-a petrecut astăzi accidentul", scrie Elena Udrea pe blog.
"Nu e prima dată când Oprescu are impresia că lucrurile merg şi fără autorizaţii şi avize. La fel s-a întâmplat şi la diametrala Buzeşti-Berzei. La fel intenţionează să construiască şi pasajul rutier de la Piaţa Charles de Gaulles. Se comportă exact ca orice aşa zis şmecher de România care crede că poate construi orice, oricum fără ca pe el legea să-l afecteze", mai scrie ministrul.
În condiţiile accidentului de muncă de acum două zile când un zid a căzut peste 6 muncitori, eu cred că nici chiar Oprescu nu ar trebui să se joace astfel cu vieţile oamenilor. Există adrese din partea Prefecturii Capitalei sau din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii prin care i se cere primarului să respecte legislaţia în domeniul urbanistic şi sper să se conformeze.
Când Inspectoratul de Stat în Construcţii i-a spus că nu poate să dea drumul la trafic pe Podul Basarab, nu a făcut-o pentru că dorea PDL Bucureşti să-i blocheze lui inaugurarea. Ci pentru că nu s-a făcut procesul de recepţie finală a lucrării. Orice român nu poate să-şi utilizeze construcţia până nu face procesul de recepţie finală a lucrării. Oprescu se crede însă mai presus de lege.
Cel mai probabil, nu există vreo problemă la Pasajul Basarab şi nu trebuie să se creeze panică în rândul bucureştenilor. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie respectată legea, că ea nu se aplică şi Municipalităţii. Din astfel de abuzuri, din astfel de forţări ale bunului-simţ pot apărea tragedii. Macaraua prăbuşită pe Mihai Bravu este un semnal de alarmă pe care Municipalitatea îl primeşte pentru a ţine cont de lege", conchide Udrea.
"Toată viaţa au pus piciorul pe frână să nu se termine absolut nimic"
Edilul Capitalei a declarat sâmbătă, în legătură cu afirmaţiile reprezentanţilor ISC potrivit cărora Pasajul Basarab nu poate fi pus în funcţiune pentru că nu s-a făcut recepţia finală, că aceştia trebuie să citească mai bine legea şi că "toată viaţa au pus piciorul pe frână să nu se termine nimic".
Întrebat, la deschiderea podului pentru pietoni, cum comentează faptul că reprezentanţi ai Inspectoratul de Stat în Construcţii susţin că Pasajul Basarab nu poate fi dat în folosinţă pentru că nu s-a făcut recepţia finală a lucrării, primarul Sorin Oprescu a spus: "Să mă mai lase. Să mă mai lase, să citească bine legea. Să mă mai lase cu prostii. Toată viaţa au pus piciorul pe frână să nu se termine absolut nimic. Era cineva inconştient să dea drumul la astea".
Primăria Capitalei a precizat, sâmbătă, într-un comunicat de presă, că Pasajul Basarab a fost supus tuturor testelor prevăzute de legislaţia în vigoare, rezultatele acestora confirmând siguranţa şi stabilitatea acestuia în cele mai dificile condiţii de exploatare.
Toate aceste teste au fost confirmate de către proiectanţi, consultanţi şi specialişti de renume în domeniu din România şi Spania şi consemnate în rapoartele pe care aceştia le-au înaintat către Comisie. "În acest moment, Pasajul Basarab este 100% sigur pentru punerea în exploatare", arată Primăria Capitalei.
Municipalitatea susţine că în Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţie aprobat prin HG 273/1994, cu modificarile ulterioare, la articolul 3 se arată că recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie se realizează în două etape: recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.
Potrivit articolul 8, alineatul 2, "reprezentanţii proiectantului şi ai ISC nu pot face parte din Comisia de recepţie, aceştia având calitatea de invitat, numai la cele două faze de recepţie, a precizat Primăria Capitalei.
"Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută în contract", potrivit municipalităţii.
Procesul verbal de punere în folosinţă şi dare în exploatare a Pasajului Basarab s-a făcut în baza articolului 31 din acelaşi Regulament, care nu prevede obligativitatea investitorului de a invita reprezentanţii ISC. În acest articol se precizează că "procesul verbal de predare-primire încheiat în aceste condiţii nu este un proces-verbal de recepţie pentru partea de lucrare în cauză, dar investitorul poate cere înscrierea în procesul verbal de recepţie, întocmit la terminarea lucrării în întregime a tuturor viciilor ascunse şi a celor decurgând din executarea necorespunzatoare", a precizat Primăria Capitalei.
"În consecinta, reprezentanţii ISC demonstrează încă o dată că nu cunosc legislaţia, regulamentele şi normativele care stau la baza activităţii lor de zi cu zi", a adăugat sursa citată.
Municipalitatea mai arată că, potrivit legislaţiei în domeniul construcţiilor din România, "una din cele mai restrictive din Europa", ISC participă, pe parcursul lucrării, la toate fazele determinante pe care aceştia le aleg din programul de asigurare a calităţii.
"Deşi reprezentanţii ISC au participat, în aceste conditii, la peste 80 de faze alese de ei înşişi, pentru această fază aceştia nu şi-au exprimat dorinţa de a participa. La toate fazele determinante din program la care au participat, alături de ceilalţi specialişti, inspectorii ISC au constatat în totalitate calitatea corespunzătoare a lucrărilor, neexistand nicio observaţie în legatură cu cele verificate", se mai arată în comunicatul Primăriei Capitalei.
Totodată, municipalitatea precizează că documentele în integralitatea lor pot fi oricând verificate de către toate instituţiile abilitate.
"Apreciem că afirmaţiile acestor funcţionari demonstrează că nu sunt altceva decât nişte umile şi jalnice marionete ale jocurilor murdare prin dezinformările lor. Aceşti oameni nu conştientizează că aruncă în derizoriu efortul imens făcut de autoritatea locala şi de sute de oameni pentru realizarea unui obiectiv de o asemenea anvergură. Din păcate, ei dezonorează şi afectează prestigiul unei instituţii ca Inspectoratul de Stat în Construcţii şi a Ministerului care îl coordonează", a conchis municipalitatea.
Primăria Capitalei nu a comunicat Inspectoratului de Stat în Construcţii încheierea lucrărilor la Pasajul Basarab, deschis pentru vizitare sâmbătă, iar recepţia investiţiei este condiţionată de un raport de evaluare tehnică solicitat de ISC proiectantului structurii de rezistenţă a pasajului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)